jcfdzt540j: partidele politice din Romania

listă a partidelor politice din România.

România are un sistem multipartid democratic, cu numeroase partide politice, în care un partid politic nu are adesea șansa de a obține majoritate parlamentară singur și, astfel, partidele parlamentare trebuie să colaboreze și/sau să formeze alianțe între acestea pentru a forma guverne de coaliție, existând ipotetic și parțial practic în istoria relativ recentă a țării și opțiunea susținerii unui guvern minoritar. Actualul sistem politic a fost instituit în urma Revoluției Române din 1989 și a adoptării unei noi constituții în 1991; înainte de aceste evenimente, România a fost un stat totalitar cu un singur partid sub conducerea Partidului Comunist Român (PCR) de extremă stângă.

De la începutul anilor 1990, politica românească a cunoscut o scădere treptată a numărului de partide politice care au intrat în Parlament și o relativă consolidare a celor mari, deja existente pe anumite linii ideologice revendicate. Partidele politice majore pot fi grupate aproximativ în trei „familii” principale, mai precis liberale, social-democrate sau conservatoare/creștin democrate.[2] Pe lângă aceste „familii” de partide, mai există alte grupuri care sunt afiliate următoarelor ideologii: ecologism, libertarianism sau naționalism. Grupurile extremist-naționaliste au un profil politic relativ scăzut în România, în ciuda creșterii popularității partidelor politice de extremă dreapta și eurosceptice în multe țări ale Uniunii Europene (UE) în anii 2010.[3] Cu toate acestea, începând cu anii 2020 pe fondul pandemiei de COVID-19, a crizei economice ce a urmat, a noului val naționalist din Europa și a invaziei Rusiei din Ucraina, profilul partidelor extremist-naționaliste a crescut în România, principalii exponenți fiind partidul parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) intrat în 2020 în parlament și S.O.S. România (S.O.S.), un partid cu un profil mai mic decât AUR dar care a reușit să trimită în Parlamentul European 2 eurodeputați (mai precis Luis Lazarus și fosta senatoare Diana Șoșoacă).

Traseismul politic rămâne totuși o problemă foarte îngrijorătoare și semnificativă, la fel ca și corupția pe scară largă, ceea ce duce la un nivel general foarte scăzut de încredere a publicului în partidele politice (12% spre exemplu conform unui sondaj de opinie din decembrie 2014).[4] Pentru a contracara această percepție, cele mai mari două partide din România postdecembristă (mai exact Partidul Social Democrat, PSD pe scurt și Partidul Național Liberal, PNL pe scurt) ar fi inițiat o serie de reforme interne în 2015 pentru a-și consolida criteriile de integritate și a impune sancțiuni disciplinare membrilor de partid anchetați sau condamnați pentru acuzații de corupție.[5][6][7]

Cadru legal

Constituția României prevede că cetățenii se pot asocia liber în partide politice, cu excepția magistraților, a personalului militar și de poliție, precum și a altor funcționari publici care sunt apolitici prin lege.[8]

Sistemul de partide din România este reglementat de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice. Legea interzice partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituția României.[9] Articolul 30 din Constituția României prevede că sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.[10] Articolul 40 din Constituția României prevede că partidele politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale.[8] Curtea Constituțională are printre atribuțiile sale deciderea constituționalității unui partid politic și marcarea sa drept neconstituțional în cazul în care ideologia sa încalcă unul dintre principiile constituționale.[11]

Legea nr. 14/2003 prevede că partidele politice se pot organiza și funcționa conform statutului propriu. Statutul și programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă și aprobate de organele împuternicite prin statut.[9] Inițial, legea prevedea o listă de 25.000 de susținători, cu reședința în cel puțin 18 județe și Municipiul București, pentru ca un partid politic să fie înregistrat oficial. Cu toate acestea, în februarie 2015, Partidul Pirat din România, neînregistrat, a depus o plângere la Curtea Constituțională, argumentând că cerința listei este o încălcare a dispozițiilor constituționale privind libertatea de asociere. Ulterior, Curtea a anulat cerința ca neconstituțională, iar pe 6 mai 2015, Parlamentul României a aprobat o versiune modificată a legii, care permite formarea unui partid politic cu 3 semnături.[12][13]

Partide parlamentare

Partidele parlamentare sunt acele partide politice care au reprezentanți în Senat (i.e., senatori) și/sau în Camera Deputaților (i.e., deputați). Acestea sunt organizate în grupuri parlamentare, în mod obișnuit formate la începutul fiecărei legislaturi. Conform Regulamentului Camerei Deputaților, pentru a forma un grup parlamentar, este necesar un număr minim de 10 deputați care trebuie să aparțină aceluiași partid politic sau alianță electorală care a participat la alegeri.[14] În mod similar, în cazul Senatului, este necesar un număr minim de 7 senatori pentru a constitui un grup parlamentar.[15]
LogoNumeAbreviereFondatLiderPoziție [16]Ideologie [16]Senat [17]Camera Deputaților [18]Parlamentul European [19]Statut